Un om curios din fire a luat o frânghie și a început să coboare. Fântâna care ducea la mare La marginea satului, unde pământul mirosea a sare, se afla o fântână veche. Nimeni nu mai scotea apă din ea — se spunea că era prea adâncă, fundul ei fiind de mult pierdut în întuneric.
Într-o zi, un om curios, cunoscut pentru curajul său, a legat o frânghie de un stejar și a început să coboare. Pietrele erau umede, iar aerul mirosea a… briza mării. Cu cât cobora mai jos, cu atât auzea mai clar sunetul valurilor și strigătele pescărușilor.
În cele din urmă, a atins apa cu picioarele — nu era apă obișnuită de fântână. Un spațiu vast și albastru se întindea în fața lui
Deasupra capului său, în loc de cer, străluceau luminile mării, iar la orizont se legăna o corabie cu pânze țesute din spumă argintie. Atunci a realizat că această fântână nu ducea adânc în pământ… ci direct într-o altă lume — o lume a misterelor subacvatice
Și din acea zi, locul acela a devenit atracția preferată a turiștilor, care veneau să privească fântâna și să viseze la tărâmul ascuns sub ape.